În această postare pe blog, vom explora modul în care se răspândește gripa aviară (virusul IA), potențialul acesteia de a infecta oamenii și măsurile de prevenire și răspuns.

Ce este gripa aviară?

Vă amintiți de criza gripei aviare? În 2017, Coreea de Sud a sacrificat peste 30 de milioane de păsări de curte, în special pui, ca răspuns la cea mai gravă epidemie de gripă aviară din istoria sa. Guvernul a implementat, de asemenea, măsuri stricte de control al bolilor, inclusiv restricții privind circulația păsărilor de curte la nivel național pentru o anumită perioadă, ceea ce a dus la pagube economice și sociale semnificative. Pe lângă pagubele masive cauzate de gripa aviară, au apărut rapoarte despre cazuri transmise oamenilor, ceea ce face ca virusul cauzator și boala să fie o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial. Vom examina virusul gripei aviare și gripa aviară, care provoacă pagube semnificative ecosistemelor și economiilor nu numai în Coreea de Sud, ci în întreaga lume.
Virusul care provoacă gripa aviară este virusul gripei aviare (virusul gripei aviare), denumit în mod obișnuit virusul IA.
Virusul IA este extrem de contagios în rândul păsărilor și se răspândește pe diverse căi. Se răspândește ușor nu numai prin contact direct între păsări, ci și prin contact indirect prin intermediul echipamentelor și materialelor contaminate cu virusul. Virusul supraviețuiește în vecinătatea fecalelor păsărilor infectate sau este eliminat prin salivă, secreții nazale și secreții oculare. În special, contactul direct cu fecalele contaminate este cea mai frecventă cale de infecție în rândul păsărilor. În plus, rațele sălbatice pot răspândi virusul prin medii sau zone de hrănire contaminate cu fecalele lor, iar în fermele de păsări, infecția poate apărea și prin praful și secrețiile din aer. Deoarece virusul poate fi detectat pe suprafața cojilor de ouă proaspete, transportul ouălor poate servi, de asemenea, ca un potențial mijloc de transmitere. În cele din urmă, infecția poate apărea și prin contact direct cu păsări infectate sau suprafețe contaminate cu virusul.
Gripa aviară este o boală care apare la păsările infectate cu virusul gripal A. Virusul cauzator, gripa A, este clasificat în diverse subtipuri pe baza combinației de proteine ​​H și N. Virusurile gripale aviare A sunt clasificate în general în gripă aviară slab patogenă (LPAI) și gripă aviară înalt patogenă (HPAI). Aceste virusuri circulă în mod natural printre păsările de apă sălbatice din întreaga lume și infectează diverse păsări, inclusiv păsări de curte, precum și alte animale. În special, acestea pot provoca boli grave sau chiar moartea la păsările de crescătorie, cum ar fi puii, rațele și curcanii.
Receptorii de care se leagă în principal virusurile gripale umane sunt distribuiți pe scară largă în tractul respirator superior, inclusiv în nas, gât și bronhii. În schimb, receptorii preferați de virusurile gripale aviare sunt abundenți în celulele din adâncul plămânilor. Din acest motiv, chiar și atunci când o persoană este infectată, virusul nu se răspândește adesea ușor la alte persoane prin tuse, așa cum este cazul gripei sezoniere. Prin urmare, până în prezent, majoritatea virusurilor gripale aviare au avut o capacitate limitată de a se răspândi sustenabil între oameni. Cu toate acestea, au fost raportate cazuri în care anumite virusuri au traversat bariera dintre specii pentru a infecta oamenii; subtipurile H5 și H7 sunt exemple deosebit de notabile. Așadar, cum apar aceste infecții?
Virusurile gripale de tip A sunt alcătuite din opt segmente genetice separate. Datorită acestui genom segmentat, atunci când diferite virusuri gripale de tip A infectează simultan aceeași persoană sau animal, poate avea loc o recombinare genetică, ducând la crearea unui nou virus. De exemplu, dacă un porc este infectat simultan cu un virus gripal de tip A uman și cu un virus gripal aviar de tip A, virusul nou format poate fi o combinație a informațiilor genetice de la virusurile originale. Un virus creat în acest mod are potențialul de a infecta oamenii și va poseda proteine ​​de suprafață diferite de cele ale virusurilor gripale existente. Acest fenomen se numește „deplasare antigenică”. Dacă un nou virus provoacă boli la oameni și dobândește capacitatea de a se răspândi de la o persoană la alta, există posibilitatea unei noi pandemii globale.

Cât de periculos este virusul H5N1?

Printre virusurile gripale aviare care infectează oamenii, H5N1 a fost asociat cu numeroase cazuri de boală severă și cu cele mai mari rate de mortalitate. Infecția cu H5N1 poate duce la pneumonie severă, detresă respiratorie acută și șoc; în cazuri severe, poate fi fatală. Simptome gastrointestinale precum greață, vărsături și diaree sunt, de asemenea, raportate frecvent. În timp ce majoritatea cazurilor de gripă sezonieră se vindecă pe cale naturală, infecția cu H5N1 se poate agrava rapid, ducând la pneumonie, sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA) și anomalii neurologice, necesitând o precauție specială.
Persoanele expuse la păsări de curte infectate sau la ferme suspecte sunt supuse unei monitorizări amănunțite de către autoritățile sanitare. În plus, țările își consolidează continuu sistemele de supraveghere pentru gripă nouă și boli similare. Deși transmiterea susținută de la om la om este în prezent foarte limitată, se efectuează o supraveghere continuă cu privire la posibilitatea ca virusul să sufere mutații și să dobândească capacitatea de a se răspândi între oameni.
Infecția cu H5N1 poate apărea prin inhalarea virusului conținut în secrețiile sau fecalele păsărilor infectate sau prin atingerea suprafețelor contaminate și apoi atingerea ochilor, nasului sau gurii. Majoritatea infecțiilor umane raportate până în prezent au apărut în urma expunerii apropiate la păsări infectate sau la medii contaminate cu virusul.

Cum ar trebui să prevenim și să reacționăm la acest lucru?

Așadar, cum ar trebui Coreea de Sud să reacționeze la focarele de gripă aviară și H5N1? Măsurile preventive pentru păsările de curte crescute în ferme includ următoarele.
În primul rând, deoarece infecția se poate răspândi rapid în mediile agricole intensive, trebuie implementate măsuri stricte de biosecuritate între ferme.
În al doilea rând, pentru a preveni răspândirea virusului prin rutele suprapuse ale vehiculelor care se deplasează între ferme, rutele de distribuție trebuie gestionate clar, iar contactul cu păsările externe trebuie redus la minimum pe cât posibil.
În al treilea rând, în timpul distribuției, este recomandabil să se simplifice sistemul de distribuție, astfel încât păsările din ferme diferite să nu împartă același vehicul.
În plus, trebuie asigurat un număr suficient de personal de carantină pentru a răspunde rapid, iar sacrificarea trebuie efectuată prompt atunci când este necesar. Dacă gestionarea igienei este aplicată cu strictețe și căile de expunere virală sunt blocate complet, răspândirea infecției între ferme poate fi redusă eficient.
Așadar, cum se pot proteja oamenii de păsările sălbatice? Cel mai important lucru este să respectați regulile de igienă de bază. Dacă ați intrat în contact cu păsări sau ați vizitat locuri în care ați fi putut fi expus la virus, cum ar fi piețele de păsări de curte, trebuie să vă spălați bine mâinile și corpul și să mențineți o igienă personală strictă. În plus, carnea de pui și ouăle trebuie gătite complet, iar cojile de ouă trebuie manipulate igienic.
Deși vaccinul antigripal sezonier nu previne în mod direct gripa aviară, acesta poate ajuta la prevenirea gripei sezoniere și la reducerea riscului de coinfecție. În prezent, vaccinurile antigripale aviare pentru publicul larg nu sunt administrate în mod curent și sunt utilizate doar într-o măsură limitată pentru grupurile cu risc ridicat sau în situații specifice.

Cercetări actuale și provocări viitoare

În prezent, eforturile se concentrează pe consolidarea măsurilor de control al bolilor, creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la riscurile prezentate de boală și dezvoltarea de noi tratamente și vaccinuri. Recunoscând că tratamentele limitate existente și măsurile preventive sunt insuficiente, țările din întreaga lume urmăresc continuu dezvoltarea diverselor medicamente antivirale și vaccinuri.
Cercetările privind medicamentele antivirale existente, cum ar fi oseltamivir, zanamivir, peramivir și baloxavir, continuă și se dezvoltă noi strategii de tratament. În plus, sunt în curs de desfășurare cercetări privind vaccinurile de generație următoare pentru a preveni eficient gripa aviară de tip H5, extrem de patogenă.
Oamenii coexistă cu păsările în diverse medii, cum ar fi instalațiile de producție alimentară, fermele și grădinile zoologice. În aceste contexte, virusurile gripale aviare și gripa aviară rămân boli infecțioase care necesită atenție și cercetare continuă. Riscul nu trebuie subestimat pur și simplu pentru că boala nu se răspândește ușor între oameni. Chiar dacă există puține cazuri de infecție directă la oameni, aceste boli pot provoca daune sociale și economice enorme, necesitând sacrificarea unui număr mare de păsări de curte, iar posibilitatea apariției de noi riscuri din cauza mutațiilor virale nu poate fi exclusă.
Prin urmare, trebuie să dezvoltăm continuu sisteme sistematice de control al bolilor, strategii de tratament și măsuri preventive care să permită un răspuns rapid în cazul unei epidemii virale. În plus, trebuie să desfășurăm cercetări continue privind modificările patologice pe care virusul IA le provoacă la oameni și animale, să dezvoltăm noi tratamente și vaccinuri bazate pe aceste descoperiri și să stabilim un cadru național mai sistematic de control al bolilor. Dacă recunoaștem corect severitatea bolilor infecțioase și ne continuăm eforturile de cercetare și pregătire, vom putea răspunde mai rapid și mai eficient chiar dacă apar noi boli infecțioase, asigurându-ne că toată lumea poate trăi într-un mediu sănătos și sigur.