În această postare pe blog, vom examina modul în care a patra revoluție industrială – care avansează rapid, impulsionată de inteligența artificială – ne va transforma locurile de muncă în viitor, concentrându-ne pe două aspecte: declinul locurilor de muncă existente și apariția de noi profesii.

Potențialul inteligenței artificiale demonstrat de AlphaGo

În martie 2016, a avut loc un meci de Go între AlphaGo și Lee Sedol, un jucător de Go de gradul 9 dan. Până chiar înainte de începerea primei runde, majoritatea oamenilor credeau că inteligența artificială nu poate învinge oamenii în jocul de Go. Acest lucru se datorează faptului că numărul de mutări posibile în Go este astronomic de mare și, din moment ce nu există modele prestabilite, este dificil de prezis cum se va mișca un adversar. Cu toate acestea, când AlphaGo a câștigat primul joc, întrebarea „Poate un computer să învingă un om?” s-a transformat rapid în „Poate un om să învingă un computer?” Și, ca și cum ar fi vrut să batjocorească așteptările oamenilor, AlphaGo l-a învins pe Lee Sedol, un jucător de gradul 9 dan, cu scorul de 4 la 1. Victoria AlphaGo a fost un eveniment care a demonstrat puternic lumii că inteligența artificială poate depăși capacitățile umane chiar și în domenii care necesită judecată și strategie complexe. Deși conceptul de inteligență artificială în sine există de zeci de ani, victoria AlphaGo a amplificat exploziv interesul public pentru IA și a servit drept catalizator pentru recunoașterea acesteia ca nucleu al tehnologiei viitorului. De atunci, inteligența artificială (IA) s-a integrat în viața noastră de zi cu zi și în industrii într-un ritm din ce în ce mai rapid, prin progrese precum inteligența artificială generativă și modelele lingvistice la scară largă. Așadar, ce este mai exact a patra revoluție industrială - un concept strâns legat de aceste evoluții în domeniul inteligenței artificiale?

Ce înseamnă a patra revoluție industrială?

Prima Revoluție Industrială s-a desfășurat în principal în Marea Britanie din secolul al XVIII-lea și poate fi descrisă ca o revoluție a metodelor de producție, impulsionată de motorul cu aburi și mecanizare. Cu cărbunele și fierul ca resurse cheie, industrii precum textilele din bumbac și fabricarea fierului au cunoscut o creștere semnificativă. A doua Revoluție Industrială a avut loc de la sfârșitul secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea, cu răspândirea electricității și a sistemelor de producție în masă în centrul său. Pe măsură ce utilizarea petrolului și a oțelului s-a extins și industrii precum cea chimică și ingineria electrică au avansat, au fost inițiate noi sectoare industriale. A treia Revoluție Industrială a început la mijlocul secolului al XX-lea odată cu dezvoltarea semiconductorilor și a tehnologiei informatice, ducând la apariția computerelor personale în anii 1970 și 1980 și la răspândirea internetului în anii 1990. Progresele în domeniul computerelor și al tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) au accelerat automatizarea proceselor de producție și de muncă, creând un mediu în care mașinile puteau ajuta sau înlocui munca umană în multe domenii. În cartea sa „A treia revoluție industrială”, Jeremy Rifkin a descris-o ca o combinație de noi tehnologii de comunicare și noi sisteme energetice, sugerând că aceste schimbări aveau potențialul de a crea noi structuri sociale și economice, distincte de modelele centralizate existente.
A patra revoluție industrială poate fi înțeleasă ca un proces în care diverse tehnologii - inclusiv inteligența artificială, robotica, internetul lucrurilor, condusul autonom, imprimarea 3D și biotehnologia - converg pe baza tehnologiilor digitale dezvoltate în timpul celei de-a treia revoluții industriale, transformând astfel societatea și industria în ansamblu. Forumul Economic Mondial descrie a patra revoluție industrială ca un fenomen în care progresele în diverse tehnologii - cum ar fi inteligența artificială, robotica, condusul autonom, imprimarea 3D și nanotehnologia - transformă societatea și economia, punând accent în special pe convergența domeniilor fizic, digital și biologic.
În timp ce revoluțiile industriale anterioare s-au dezvoltat în jurul noilor surse de energie și tehnologii de producție, electricității și producției de masă, precum și computerelor și tehnologiilor informației și comunicațiilor, a patra revoluție industrială diferă prin faptul că aceste tehnologii sunt interconectate și convergente. Odată cu avansarea internetului lucrurilor (IoT), diverse dispozitive și echipamente sunt conectate prin rețele, iar odată cu avansarea inteligenței artificiale (IA), instalațiile de producție și sistemele de servicii își pot analiza mediul înconjurător și pot funcționa mai inteligent. Prin urmare, a patra revoluție industrială poate fi descrisă ca un proces în care însăși modul în care industriile și societatea funcționează se transformă pe măsură ce tehnologia digitală se îmbină cu mediul fizic - depășind simpla apariție a unor noi mașini.
Una dintre tehnologiile de bază ale celei de-a patra revoluții industriale este inteligența artificială. Inteligența artificială se referă la tehnologia care permite computerelor să imite sau să efectueze comportamente umane inteligente. Cu toate acestea, inteligența artificială modernă nu se oprește la simpla imitare a comportamentului uman. În diverse domenii ale tehnologiei informației, se depun eforturi active pentru a utiliza IA pentru a rezolva probleme complexe, a analiza cantități vaste de date și a ajuta la luarea deciziilor umane. De la apariția IA generativă, aceasta a fost aplicată unei game largi de sarcini bazate pe cunoștințe, inclusiv scrierea, traducerea, producția de imagini și video, programarea, serviciul clienți și analiza datelor. Prin urmare, rolul IA în cea de-a patra revoluție industrială devine din ce în ce mai semnificativ. Așadar, cum va afecta IA în continuă evoluție locurile de muncă existente?

În ce măsură va transforma inteligența artificială locurile de muncă existente?

În trecut, mulți au prezis că inteligența artificială și roboții vor înlocui în principal sarcinile repetitive, de rutină și simple. Într-adevăr, pe măsură ce tehnologia de automatizare a avansat, natura locurilor de muncă s-a schimbat, în special pentru sarcinile simple și repetitive. Cu toate acestea, odată cu accelerarea recentă a ritmului de dezvoltare a inteligenței artificiale, probabilitatea ca nu doar locurile de muncă necalificate, ci și munca profesională și bazată pe cunoștințe să fie afectate este în creștere. În special, sarcinile care pot fi procesate folosind date digitale - cum ar fi redactarea documentelor, analiza datelor, serviciul clienți, traducerea, revizuirea documentelor juridice și programarea - ar putea vedea schimbări semnificative în modul în care sunt îndeplinite pe măsură ce inteligența artificială avansează.
Studiile anterioare realizate de organizații precum Serviciul Coreean de Informații privind Angajarea la Muncă au prevăzut că o parte semnificativă a locurilor de muncă din domeniul financiar și al asigurărilor, precum și din domeniul chimiei, materialelor și ingineriei mecanice, vor fi probabil afectate de inteligența artificială și automatizare. În plus, sarcinile repetitive care au fost în mod tradițional îndeplinite de oameni - cum ar fi cele efectuate de îngrijitori, asistenți de bucătărie, agenți de bilete, vânzători de loterie, însoțitori de parcare și îndrumători - au fost identificate ca ocupații cu o probabilitate mare de a fi înlocuite de roboți și tehnologia de automatizare. Un punct comun în aceste proiecții este că sarcinile repetitive, de rutină - care pot fi îndeplinite de mașini sau software fără a fi nevoie de intervenție umană directă - sunt deosebit de vulnerabile la automatizare.
Totuși, impactul IA nu se limitează la locurile de muncă necalificate. În profesiile care necesită cunoștințe specializate și judecată - cum ar fi medici, avocați, contabili, experți financiari și cercetători - numărul de sarcini în care IA poate fi utilizată este în creștere rapidă. De exemplu, IA poate fi utilizată pentru a analiza imagini medicale și cantități vaste de date medicale, a căuta documente juridice, a analiza date financiare și a organiza date de cercetare. Acest lucru nu înseamnă, însă, că IA va elimina imediat și complet aceste profesii. Mai degrabă, este foarte probabil ca natura acestor locuri de muncă să evolueze: printre diversele sarcini care alcătuiesc o profesie, părțile pe care IA le poate îndeplini bine vor fi automatizate, în timp ce oamenii se vor concentra mai mult pe domeniile în care IA are dificultăți - cum ar fi judecata, responsabilitatea, relațiile interpersonale și creativitatea.
De fapt, previziunile recente nu văd viitorul locurilor de muncă doar ca pe un simplu conflict „oameni versus inteligența artificială”. Raportul „Viitorul locurilor de muncă 2025” al Forumului Economic Mondial estimează că, datorită efectelor combinate ale schimbărilor tehnologice, ale schimbărilor demografice și ale factorilor economici, până în 2030 vor fi create aproximativ 170 de milioane de noi locuri de muncă, în timp ce aproximativ 92 de milioane de locuri de muncă existente ar putea fi înlocuite sau eliminate. Prin urmare, deși se așteaptă o creștere netă de aproximativ 78 de milioane de locuri de muncă, acest lucru nu înseamnă că toată lumea își va putea păstra locurile de muncă actuale. Aceasta înseamnă că, pe măsură ce unele locuri de muncă dispar, vor apărea altele noi, iar natura muncii în ocupațiile existente s-ar putea schimba, de asemenea, semnificativ.
În special, deși importanța competențelor legate de tehnologie - cum ar fi inteligența artificială, big data și securitatea cibernetică - este în creștere, se așteaptă ca și capacitățile umane, cum ar fi gândirea creativă, flexibilitatea și reziliența, să rămână foarte apreciate.
Așadar, inteligența artificială va lua pur și simplu locurile de muncă ca urmare a celei de-a patra revoluții industriale? Dacă nu, ce locuri de muncă noi va crea inteligența artificială?

Ce noi locuri de muncă va crea inteligența artificială?

Pe măsură ce a patra revoluție industrială progresează, apar locuri de muncă care nu existau anterior sau nu primiseră prea multă atenție. În politicile anterioare privind noile ocupații anunțate de Ministerul Muncii și Muncii, guvernul a făcut distincția între ocupațiile pe care le promovează și le sprijină direct și cele care apar în mod natural ca răspuns la cererea tot mai mare din sectorul privat. Printre noile ocupații promovate și sprijinite direct de guvern se numără consultanții în achiziții publice și coordonatorii de telemedicină. Un consultant în achiziții publice oferă servicii de consultanță pentru întregul proces - inclusiv planificarea, investigarea, cercetarea și evaluarea - legat de achizițiile în sectorul public, în timp ce un coordonator de telemedicină este responsabil pentru planificarea, coordonarea și sprijinirea furnizării eficiente a serviciilor de telemedicină.
Noile ocupații care au apărut organic datorită creșterii cererii din sectorul privat includ experți halal, constructori de ferme inteligente și experți în Internetul Lucrurilor (IoT). Un specialist halal oferă servicii de consultanță companiilor sau produselor care doresc certificarea halal, acoperind nu numai procedurile relevante, ci și aspecte legate de marketingul, promovarea, exporturile și comerțul produselor. Un dezvoltator de ferme inteligente este responsabil pentru dezvoltarea și instalarea de ferme inteligente care permit cultivarea culturilor și monitorizarea mediilor din sere folosind dispozitive informatice, cum ar fi smartphone-urile, fără a fi nevoie să vizitați ferma în persoană.
Prin urmare, schimbările industriale nu duc doar la declinul ocupațiilor existente, ci creează și noi ocupații și locuri de muncă. În special, în timpul celei de-a patra revoluții industriale, pe măsură ce noile tehnologii - cum ar fi inteligența artificială, internetul obiectelor, robotica, telemedicina și fermele inteligente - converg cu industriile existente, apar noi roluri nu numai pentru cei care dezvoltă tehnologia, ci și pentru cei care o aplică și o gestionează pe teren, precum și pentru cei care reduc decalajul dintre tehnologie și oameni. Prin urmare, este puțin probabil ca noile ocupații care vor apărea în viitor să se limiteze exclusiv la cei implicați în dezvoltarea inteligenței artificiale în sine; este probabil ca acestea să se extindă pentru a include roluri care integrează și utilizează IA în diverse industrii. Forumul Economic Mondial prognozează, de asemenea, că o proporție semnificativă a ocupațiilor în creștere viitoare vor fi roluri direct legate de progresele tehnologice.

Cum se vor schimba locurile noastre de muncă în 10 ani?

Pe măsură ce a patra revoluție industrială progresează rapid, inteligența artificială avansează într-un ritm mult mai rapid decât se anticipase anterior. Capacitățile demonstrate de AlphaGo în domeniul specific al Go s-au extins acum pentru a include diverse tehnologii, cum ar fi inteligența artificială generativă, și influențează o gamă largă de sarcini îndeplinite în mod tradițional de oameni - inclusiv scrierea, crearea de imagini, programarea și analiza datelor. Acest lucru subliniază necesitatea de a ne pregăti din timp pentru schimbările pe care le va aduce inteligența artificială.
Este foarte probabil ca IA să influențeze modul în care se desfășoară munca într-o gamă largă de profesii, inclusiv atât roluri de rutină, cât și roluri specializate. Cu toate acestea, nu trebuie neapărat să privim aceste schimbări doar prin prisma „pierderii locului de muncă”. Întrebarea cheie nu este dacă IA va înlocui toată munca umană, ci cum vor colabora oamenii cu IA. Dacă încredințăm IA sarcini în care IA excelează, în timp ce oamenii se concentrează pe domenii pe care IA nu le poate înlocui cu ușurință - cum ar fi judecata, responsabilitatea, creativitatea, empatia și comunicarea - putem crea noi forme de angajare.
În cele din urmă, piața muncii peste zece ani nu va mai fi exact aceeași ca astăzi. Unele profesii ar putea dispărea sau se vor micșora ca amploare, în timp ce altele ar putea evolua pentru a se baza în mare măsură pe inteligența artificială pentru o parte semnificativă a activității lor; ar putea apărea și noi profesii care încă nu există. Conform previziunilor Forumului Economic Mondial, este puțin probabil ca aceste schimbări de pe piața muncii să ducă la un simplu declin; mai degrabă, ele vor lua probabil forma creării simultane de noi locuri de muncă și a înlocuirii celor existente. Prin urmare, ceea ce va fi important în viitor nu este alegerea unei singure profesii specifice și așteptarea ca aceasta să fie sigură pentru totdeauna, ci mai degrabă învățarea de noi instrumente și extinderea continuă a propriilor capacități în conformitate cu schimbările tehnologice.
Previziunea că IA va afecta atât locurile de muncă de rutină, cât și pe cele profesionale va continua și în viitor. Cu toate acestea, în contextul unor astfel de schimbări, dacă identificăm domenii în care putem colabora cu IA și dezvoltăm capacități umane unice pe care IA nu le poate înlocui cu ușurință, putem concepe noi soluții pentru a aborda pierderile de locuri de muncă.
În plus, având în vedere că progresele în domeniul inteligenței artificiale creează noi industrii și ocupații, impactul celei de-a patra revoluții industriale asupra locurilor de muncă nu este nicidecum complet negativ. În cele din urmă, ceea ce vom face peste zece ani va depinde nu numai de ceea ce va deveni capabilă să facă inteligența artificială, ci și de cât de bine s-au pregătit oamenii să lucreze alături de inteligența artificială.